la Mine, \i nΓÇÖai cerut via@[ lung[ \i nΓÇÖai cerut bog[@ie \i nΓÇÖai cerut vie@ile vr[jma\ilor t[i, ci ai cerut priceperea de a asculta judecatae, 12 iat[, @i-am dat dup[ cuv_ntul t[u; \i, iat[, @i-am dat inim[ priceput[ \i ]n@eleapt[; ]nainte de tine nΓÇÖa fost nimeni ca tine, \i nici dup[ tine nu se va ridicavreunul care s[-@i semene. 13 Dar Eu @i-am dat \i ceea ce nΓÇÖai cerut: \i bog[@ie, \i slav[, a\a c[ nimeni ]ntre regi nu va fi asemenea @ie ]n toate zilele tale. 14 |i dac[ vei umbla ]n calea Mea, s[-Mi p[ze\ti poruncile \i r_nduielile, a\a cum a umblat David, p[rintele t[u, atunci ]@i voi ]nmul@i \i zileleΓÇ¥. 15 |i sΓÇÖa trezit Solomon; \i, iat[, fusese un vis. |i sΓÇÖa sculat \i a venit la Ierusalim \i a stat ]n fa@a jertfelnicului de dinaintea chivotului leg[m_ntului Domnului, ]n Sion, \i a adus arderi-de-tot \i jertfe de pace; \i a f[cut mare osp[@, pentru el \i pentru to@i servii s[i.
16 Atunci s’au ivit ]n fa@a regelui dou[ femei desfr_nate \i i-au stat ]nainte. 17 Iar una din femei i-a zis: „Cat[ spre mine, domnul meu!: Eu \i femeia aceasta am locuit ]ntr’o singur[ cas[ \i ]n aceea\i cas[ am n[scut. 18 |i a fost c[ a treia zi dup[ ce am n[scut eu, a n[scut \i aceast[ femeie; \i eram numai noi am_ndou[, iar altcineva ]n afar[ de noi dou[ n’a fost ]n cas[. 19 Dar pruncul acestei femei a murit noaptea, din pricin[ c[ ea a adormit peste el. 20 Iar la miezul nop@ii s’a sculat \i mi-a luat pruncul din bra@e — c[ci roaba ta dormea — \i l-a culcat la s_nul ei, iar pe pruncul ei cel mort mi l-a pus mie la s_n. 21 C_nd eu, diminea@a, m’am sculat s[-mi al[ptez pruncul, el era mort; \i, iat[, diminea@a am luat seama bine la el: \i, iat[, nu era fiul meu, cel pe care-l n[scusem”. 22 Iar cealalt[ femeie a zis: „Nu, ci acela care tr[ie\te e fiul meu; fiul t[u e cel mort...”. A\a au vorbit ele ]n fa@a regelui. 23 Atunci regele le-a zis: „Tu zici: «Fiul cel viu este al meu, iar cel mort este fiul t[u»; iar tu zici: «Nu, ci cel viu este fiul
